Bine-ai venit în \\\"Gaşcă\\\" !!! Sper să nu te dezamăgesc.

Şi drept cadou de bun-venit :

Domnul Strul din Merkazit,
Tare e nenorocit:
I-a murit soţia şi
L-a lăsat cu trei copii.
Unul stă la o cumnată,
Altu’l ţine o nepoată,
Că el ziua, are treabă
Cu parnuşa, la tarabă.
Vineri însă, după masă,
Îi s-aduc copiii-acasă,
Ca la Sabat să-i îmbrace,
Şi cu tata să se joace.
Casa-i goală, sumbră, tristă,
Nimeni nu-ţi spală-o batistă,
Nimenea nu-ţi pune masa,
Vraişte e toată casa.
Trudnic se urneşte treaba.
Ţipă plozii: Aba! Aba!
Ce-ar putea el să le deie,
Cînd lipseşte o femeie?
Toţi vor să-i găsească-o soaţă,
Să-şi refacă drumu-n viaţă.
Şi ca să-i cîştige stima,
I-au propus s-o ia pe Blima.
Blima-i încă nostimioară,
Văduvă de-un an şi-o vară,
Însă nu se pot uni:
Şi ea are trei copii.
Se gîndeşte Strul o leacă,
Însă n-are ce să facă…
Trei ai ei – păpuşi frumoase –
Şi cu trei ai lui, fac şase.
- Ai să vezi c’or să se-mpace,
Or să zburde-or să se joace –
Îl îndeamnă madam Hună –
Ş’or să crească împreună!
Nu-ţi mai fă necazuri, lasă,
Un copil e-o floare-n casă,
Chiar şi zece, tot nu-i greu,
Are grije Dumnezeu!
Azi aşa şi mîine iară…
Ştrul cu Blima se însoară
Şi la rabin într-o clipă,
Au făcut o “stilă hipă”.
Viaţa lor e plină iară,
De’ndrăgiri şi primăvară.
Anii trec, şi’n timp util,
Le mai dăruie-un copil…
Cine poate să răspundă,
De ce Blima e fecundă,
Şi de ce căminul ei,
S-a mai înmulţit cu trei?
Trei copii din rodul firii,
Care cresc ca trandafirii
Şi cu ceilalţi fraţi în cor,
Fac un rai din casa lor!
Merg în vizită la neamuri,
Mai petrec pe la bairamuri,
Iar copiii – parcă-s sfinţi,
Stau acasă, toţi, cuminţi.
Da-ntr-o zi, cam pe la patru,
Cum veneau de la teatru,
Auziră din odaie,
Ţipete, scandal, bătaie…
El s-a dus degrabă sus,
A venit jos, şi i-a spus:
Nu-i nimica ! Ce să fie?
Doar o cruntă bătălie.
Scumpii tăi copii – cei trei,
Şi cu trei copii ai mei,
Se cotonogesc ca proştii,
Cu cei trei copii ai noştri!