Apleaca-ti fruntea de stapan ,spre brazda noastra milenara, reinviat taran roman--tu- facatorule de tara...

Apleaca-ti fruntea de stapan
spre brazda noastra milenara,
reinviat taran roman
tu- facatorule de tara...

Intr-un pridvor cu busuioc
ascute briciul pus la grinda,
peste-un lighean la foc incins
tu barbiereste-te-n oglinda


Ai colindat ce-ai colindat
prin lumea vesnic friguroasa,
acum bine-ai venit in sat
mai cald e totusi pe acasa.

Te-asteapta brazda s-o-nfloresti
si grajdul sa-l indesi cu vite
si vechi colinde romanesti
te mustra, parca parasite...

Taran roman, Maria Ta,
sa nu lasi campul tau sa moara,
ti-au dat stramosii ce lucra,
cu mainile-au facut o tara

Da iute briciul pe curea
si barbiereste-te de-a randul,
ca vezi ca azi e ziua ta,
care dureaza cat pamantul

La cimitir, pe la cei dusi,
coboara-n zori si te inchina,
sa ungi tatanile la usi,
deschide geamul spre lumina,

Repara gardul putrezit,
da coama calului prin mana,
si ca sa simti ca ai venit
sleieste apa din fantana

Si nu uita, din cand in cand,
sa mai si mori cum se cuvine,
In toti urmasii renascand,
cum toti stramosii sunt in tine

Taran roman, Maria Ta,
Indreapta cai ce se strambara,
prin tine tara va dura,
ca tu ai palma cat o tara

(Versuri-Adrian Paunescu)



Categoria: Călătorii
Tag-uri: Jan Oprisor Taran roman maria Ta